Interviu cu Frank Leyman, Director Relaţii Internaţionale, FEDICT, Belgia, despre agenda de Guvernare electronică belgiană.
Ce este FEDICT şi ce face FEDICT în domeniul e-Guvernării; Care sunt cele mai importante iniţiative de e-guvernare şi ce proiecte a implementat FEDICT?
Fedict – Serviciile Publice Federale pentru Tehnologiile Informaţionale şi Comunicaţionale (minister) – a fost creat în 2001 şi a devenit complet operaţional în 2002. În calitate de serviciu public federal, Fedic defineşte şi implementează strategia federală de e-guvernare. Foloseşte tehnologii informaţionale şi comunicaţionale inovative (ICT) pentru a ajuta diversele servicii publice federale să îşi îmbunătăţească portofoliul de servcii şi să le adapteze astfel încât să răspundă nevoilor cetăţenilor, agenţilor economici şi funcţionarilor publici. Spre exemplu, Fedict este implicat în construirea şi dezvoltare a software-ului pentru cardul de identitate electronică (eID). Fedic dezvoltă de asemenea, noi servicii online destinate cetăţenilor, mediului de afaceri şi funcţionarilor publici, şi puse la dispoziţie prin portalul federal. Fedict a construit instrastructura generală de back-office în beneficiul tuturor serviciilor publice federale. Accesul la reţea, Serviciile de Reţea şi Instrastructura Publică Cheie sunt componentele principale ale acestei instrastructuri de back-office. Ne ocupăm de toate aspectele de securitate de back-office şi ne asigurăm că oricine îşi poate construi şi oferi serviciile (online) în cel mai bun mod posibil. Cu toţii folosim identitatea electronică (eID) ca cheie de securitate pentru a accesa această lume. Fiecare minister îşi gestioneză propria bază de date (surse autorizate). Mai multe informaţii pot fi accesate la http://www.fedict.belgium.be/en/infrastructure/
Cât de Digital este Guvernul Belgiei? Foloseşte guvernul vostru intrumente ICT pentru a răspunde nevoilor şi aşteptărilor cetăţenilor?
78% dintre belgieni sunt conectaţi şi utilizează frecvent internetul, deci putem sune că societatea noastră este deja foarte digitizată. Acest lucru înseamnă de asemenea că serviciile guvernului trebuie să fie disponibile în format digital. Deci, toate agenţiile guvernamentale încearcă să îşi ofere serviciile online. Dar deoarece încă există o lege care ne obligă să oferim toate serviciile noastre și în format traditional, încă oferim ambele variante. Raţiunea este faptul că lipsa echipamentului ICT şi/sau a cunoştiinţelor nu pot fi un motiv de excludere. Încă nu ne aflăm la nivelul la care putem anunţa “digitalul în mod implicit”, chiar dacă o parte din serviciile publice federale ar fi pregătite să facă asta.
Există vreo diferenţă între administraţiile centrale şi cele locale în Belgia în ceea ce priveşte implementarea soluţiilor de e-guvernare?
Din punct de vedere politic, suntem un stat federal. Asta înseamnă că există un nivel Federal, Regiuni şi Comunităţi. Nu exisă o ierarhie între aceste entităţi. Doar am divizat responsabilităţile între aceste entităţi. Spre exemplu, apărarea este gestionată la nivel Federal iar educaţia este administrată la nivelul Comunităţii. Consecinţa este faptul că toate aceste entităţi au libertatea de a-şi defini propriile lor strategii şi priorităţi de e-guvernare, care pot fi diferite de altele. În practică, Fedict aduce laolaltă toate aceste entităţi în mod regulat pentru a discuta cu ele pe marginea subiectelor de ICT şi e-guvernare. Scopul nostru este acela de a construi o intrastructură de back-office comună care să permită fiecărei entităţi să fie flexibilă pe partea de front-office. În concluzie: da, există diferenţe minore între soluţiile de e-guvernare, dar ne străduim să ne ghidăm după aceleaşi reguli ale jocului în back-office.
Ce e-servicii pot cetăţenii şi mediul de afaceri din Belgia să acceseze online? Şi care este rata de asimilare a serviciilor electronice în Belgia?
Standardul de evaluare al e-Guvernului 2013 realizat de Comisia Europenă arată că 76% dintre serviciile noastre sunt disponibile online. Asimilarea este de aproape 100% în sectorul de business dar mai modestă în rândul cetăţenilor. Vă invit să vizitaţi portalul nostru http://www.belgium.be. Dacă veţi accesa „serviciile online” veţi fi redirecţionaţi spre „MyBelgium.be”. Pe acest website puteţi efectua o conectare unică prin e-ID. O listă extinsă a e-serviciilor va fi personalizată mulţumită combinaţiei e-ID-ului şi a infrastructurii federale de back-office. (nu e disponibilă încă în engleză).
Permiteţi-mi să vă ofer câteva exemple ale celor mai populare e-servicii:
1. FAS: acesta este Serviciul Federal de Autentificare. Deoarece fiecare cetăţean şi rezident oficial are o identitate electronică, acestea sunt utilizate în mod constant pentru a accesa diferite servicii. La fel procedează şi funcţionarii publici. FAS efectuează autentificarea înainte de a permite accesul la o sursă de autentificare sau alta. Astăzi avem 87 de consumatori diferiţi care utilizează FAS şi acceasează 413 aplicaţii. Înregistrăm o utilizare medie de 15mil/an. 56% dintre aceste acţiuni sunt legate de Ministerul de Finanţe.
2. Băncile Cross-road: acesta este un grup de servicii care sunt conectate unui domeniu anume. Cele mai mari sunt băncile Cross-road pentru securitate socială (CBSS) şi banca Cross-road pentru Întreprinderi (CBE).
a. CBSS: mai mult de 21 Mio de e-Declaraţii (cele mai multe dintre ele sunt cereri de aplicaţii; 806 Mio de e-Mesaje au fost schimbate; 225 de servicii electronice o utilizează pentru schimburi reciproce
b. CBE: 1,5Mio companii şi 1,2 structuri sunt înregistrate. Peste 200.000 de tranzacţii de baze de date/zi (cu vârfuri de 400k/zi)
3. Taxa-pe-web: aceasta este o aplicaţie online pentru declaraţiile de taxe. În 2013 au fost înregistrate 3,6 mii de declaraţii online.
În ce măsură utilizează guvernul dumneavoastră şi oficialii guvernamentali, funcţionarii publici mediile sociale şi tehnologiile mobile pentru a implica cetăţenii dar şi pentru a furniza servicii şi informaţii publice de calitate?
Belgia are unul dintre cele mai avansate sisteme de back-office, însă nu a fost niciodată pe primul loc pe partea de front-office. Acest lucru se datorează probabil istoriei noastre tehnologice (şi centralizate). Petrecem foarte mult timp pentru optimizarea back-office-ului. Doar acum ne putem concentra asupra construirii şi îmbunătăţirii serviciilor noastre online. Părerea mea personală despre social media în serviciile publice belgiene este că se află încă la stadiul de “gadget”. Experimentăm cu asta, dar încă nu la un nivel complet de exploatare şi încă ne axăm foarte mult spre o singură direcţie. De adăugat la asta şi faptul că preţurile serviciilor mobile şi de internet sunt foarte mari în ţara noastră. Tehnic, ştim foarte bine cum să ajungem acolo, dar din punct de vedere economic încă nu este momentul oportun.
Belgia este membră a Uniunii Europene, iar UE promovează o Agendă de e-Guvernare complexă pentru a se asigura că cetăţenii şi mediul de afaceri din UE beneficiază de Piaţa Digitală UE. Ne puteţi spune care sunt iniţiativele cheie de e-guvernare ale UE care au implact asupra vieţilor personale şi profesionale, ca cetăţean al UE (în special cele de eID, interoperabilitate, strategie Cloud, proiecte preum Stork, PEPOL, etc.)?
Să aruncăm o privire asupra situaţiei Belgiei:
- suntem o ţară mică din centrul Europei. Dacă conduci două ore în orice direcţie din Bruxelles, ajungi în altă ţară.
- economia noastră face mult business în afara ţării
- Europa construieşte Piaţa Unică Europeană, ceea ce înseamnă că graniţele sunt îndepărtate. Foarte multă muncă de interoperabilitate trebuie să fie întreprinsă.
- Am construit până acum un model federal.
Dacă privești îndeaproape, vei vedea că infrastructura ICT pe care am construit-o în sectorul public, arată ca o versiune mai mică a Europei: am construit o platformă comună însă toate entităţile pot să ofere propriile lor servicii local. Asta exte exact ceea ce face Europa. Contruiesc o platformă comună; se asigură că toate tările pot fi interoperaţionale între ele; ne asigurăm că eID-urile noastre pot fi utilizate şi recunoscute în toate ţările UE, că putem răspunde e-Licitaţiilor de afară, fără a fi nevoie să traducem documentele noastre legale, etc. Cea mai dificilă adaptare este alinierea celor 28 de legislaţii diferite.
Deci pentru noi impactul este tehnic mimin (suntem pregătiţi UE). Ne bucurăm foarte mult să ştim că Uniunea Europenă se inspiră după modelul nostru. Singurul lucru care trebuie făcut este traducerea şi adaptarea serviciilor noastre web pentru utilizatorii din afara Belgiei. Belgia participă la diferite LDP (Proiecte Pilot la Scară Largă) ale UE
- STORK: proiect pentru interconectatea tuturor sistemelor eID din ţările UE
- PEPPOL: proiect pentru interconectarea tuturor serviciilor de e-Licitaţii din UE
- epSOS: proiect pentru interconectatea tuturor sistemelor de e-Sănătate
- SPOCS: proiect pentru crearea online a companiilor în toate ţările UE prin ghişee unice
- C4E: (Cloud for Europe): un proiect nou UE în jurul sistemului Cloud. Scopul acestui proiect este de a aduce laolaltă toate nevoile cloud în Sectorul Public şi de a le aduce împreună în piaţă. Acest lucru ne va permite să negociem preţuri mai bune şi să creăm un control şi o protecţie mai eficienă a datelor introduse în acel nor informaţional. În mod indirect sperăm să ne permită să creăm o oferă de furnizori Cloud în UE (ceea ce astăzi nu este cazul). Belgia este interesată astăzi doar de Iaas, dar cele mai multe alte ţări din UE ţintesc spre Saas şi mai sus. În funcţie de cererea totală, lucrurile ar putea deveni deosebit de interesante la nivelul UE. Acest lucru poate fi doar în beneficiul utilizatorilor. Deci UE promovează pe bună dreptate o abordare comună în rândul ţărilor. Deci nu există absolut niciun motiv pentru care un singur Minister să joace acest joc singur din moment ce preţurile şi nivelul serviciilor pot genera diferenţe semnificative.
Permiteţi-mi să mă opresc mai mult asupra proiectului STORK (barză). O barză este o pasăre migratoare care traversează graniţele ţării şi care aduce bebeluşii acasă (începutul Identităţii). Am considerat că acesta este un simbol frumos pentru un proiect de interoperabilitate transfronalieră eID. Am fost creativi în realizarea unui acronim din cuvântul STORK. Reprezintă Secure idenTity acrOss boRders linKed (identitate sigură în afară graniţelor conectate)
Un exemplu practic al acestui serviciu atunci când se conectează la aplicaţia dumneavoastră web: imaginaţi-vă că aţi decis să permiteţi clienţilor non-Moldoveni să acceseze serviciile dumenavoastră online. În mod normal, un cetăţean moldovean ar folosi serviciul MPass pentru a se autentifica înainte de a putea plasa o comandă. Stork ar face acest lucru transparent pentru clienţii din afara Moldovei. Aplicaţia dumneavoastră de web ar identifica imediat faptul că clientul a folosit un ID din afara Republicii Moldova. Sistemul ar transmite apoi două întrebări simple: "din ce ţară eşti?" şi "cu ce instrument doreşti să te autentifici?". Cu aceste răspunsuri, Stork te va redirecţiona în mod automat către autoritatea de certificare corectă corespunzătoare ţării. O strângere de mână va avea loc la nivel local, iar rezultatul va fi trimis înapoi la tine. Dacă autentificarea este pozitivă, persoana va putea continua cu plasarea comenzii. Poate fi mai simplu de atât? Stork a rezolvat toate complexitatile a 28 de ţări cu standarde tehnice, legislaţii, limbi diferite, etc. şi îţi oferă un proces uniform, uşor de utilizat pentru a include clienţii din afara Moldovei.
Pe măsură ce Europa construişte Piaţa Unică Europeană, sunt sigur că veţi fi de acord cu mine, că acest serviciu este absolut necesar şi o prioritate. Gândiţi-vă: “orice faci, totul începe cu Identificare!”
Mai multe ţări au implementat deja serviciile de Mobile ID (pe lângă standardul smartcard ID) şi le utilizează fără nicio problemă prin STORK. Moldova trebuie doar să instaleze un PEPS (Serverul Proxy pan-European) în back-office pentur a permite tuturor (celor care sunt conectaţi la platforma de interoperabilitate din Moldova) să fie e-Conectaţi internaţional.
Asta mă aduce la “interoperabilitate”. În Belgia am generat mari câştiguri în termeni de eficienţă şi costuri datorită implementării FSB (Federal Service Bus). Acesta este la fel ca platforma voastră de interoperabilitate sau ca X-Road din Estonia. Îţi permite să îţi organizezi mai bine sistemele informaţionale în back-office, pentru a le proteja în mod comun şi pentru a aplica aceleaşi reguli ale utilizării bazelor de date din sectorul public. Asta nu înseamnă că ministerele noastre nu pot dezvolta propriile lor servicii web aşa cum doresc. Din contră, oferă în mod specific această flexibilitate. Aceasta a fost o grijă în Belgia când am început proiectul FSB, dar foarte curând au văzut avantajele acestei abordari standardizate de back-office. Oriunde merg şi vorbesc în afara ţării, pentrec foarte mult timp explicând beneficiile unei platforme comune de interoperabilitate, combinată cu o ofertă foarte flexibilă de front-office. UE implementează acelaşi tip de concept pentru a activa Piaţa Digitală şi strategia sa de e-guvernare europeană. Deci este bine că Moldova s-a aliniat deja în acest sens.
La ce nivel credeţi că se află acum Moldova în implementarea Agendei de e-Guvernare?
Nu cunosc suficiente detalii despre situaţia Moldovei pentru a oferi un răspuns sincer. Ceea ce ştiu este că există o echipă tânără foarte bună care se ocupă de e-Guvernare, şi care este foarte dornică să înveţe de la alţii ţi să implementeze mai bine şi mai eficient în Moldova.
Observaţiile dumneavoastră cu privire la eforturile Moldovei de a ajunge din urmă prin Semnătura Mobilă (Mobile eID), Platforma MCloud, MPay – portalul de plăţi electronice, Platfroma de Interoperabilitate.
Prima dată când am intrat în contact cu Moldova a fost prin Banca Mondială, unde am susţinut un workshop despre negocierea unui PPP cu un operator de telefonie mobilă. Înainte de a mă alătura Fedict, am lucrat pentru Telco, în industria IT şi smart Card. Deci cunosc foarte bine modul lor de operare. Cu experienţa noastră belgiană în eID am putut completa puzzle-ul pentru a-i asista pe colegii moldoveni în pregătirea negocierilor lor. Dacă mă uit acum la ce a fost negociat şi la serviciile mobile care sunt oferite astăzi, pot doar să îi felicit pentru mişcarea lor strategică nemaipomenită. Moldova a înţeles foarte bine nevoile ţării, a ţinut cont de limitările (bugetare) cărora a trebuit să le facă faţă şi au reuşit să creeze un parteneriat cu o companie high-tech care este dornică să îi însoţească pe termen lung. Un telefon mobil nu mai este Hype, ci mai degrabă un bun folositor. Moldova a trecut pe bună dreptate direct la Semnătura Mobilă (şi nu la standardul smartcard ID).
Între noi, Belgia priveşte acum spre experienţa Moldovei pentru a evalua posibilitatea lansării Mobile ID ca o metodă alternativă de autentificare online…
Care sunt cele mai importante lucruri pe care autorităţile moldovene ar trebui să le ia în considerare pentru implementarea Agendei de e-Guvernare, ca parte a Agendei UE de e-guvernare?
- Respectarea standardelor UE utilizate în mod obişnuit (non proprietary şi cât mai deschis posibil)
- Respectarea valorilor UE, precum respectarea vieţii private, deschiderea faţă de cetăţeni şi industrie, respectarea confidenţialităţii atunci când este cazul
- Să fie modular în construirea infrastructurii. UE construieşte o platformă şi un set de module care pot fi utilizare pentru toate serviciile.
Frank Leyman - Manager Relaţii Internaţionale FEDICT; Fost Consilier în Catedra Internaţională pentru IT în Administrarea Guvernului (ICA); Partener STORK 2.0. Frank Leyman deţine o diplomă de Master în Marketing şi Economie Aplicată de la Universitatea din Mons, Belgia. Acesta şi-a început cariera în cadrul IBM Belgia în divizia telecom. După 6 ani, el s-a alăturat operatorului telecom naţional belgian Belgacom, unde a fost responsabil de crearea sectorului Corporate Services. După trei ani, a fost numit în funcţia de Director de Distribuţie Canale pentru Grupul Belgacom. În 1999 a părăsit Belgacom pentru o carieră mai internaţională alăturându-se companiei PROTON WORLD. Aceasta companie este specializată în proiecte la scară largă de cartele smart. Acesta s-a ocupat de dezvoltarea afacerilor în regiunea Africii şi Orientului Mijlociu şi a co-dezvoltat oferta completă de Guvern. Începând cu jumătatea anului 2005, lucrează pentru FEDICT (Serviciul Public Federal pentru TIC) unde gestionează relaţiile internaţionale, precum şi relaţiile cu Comisia Europeană, OECD şi Banca Mondială. El prezidează Grupul de Experţi în Managementul Identităţii pentru Banca Mondială şi este reprezentantul Belgiei în cadrul Grupului la Nivel Înalt de Guvernare Electronică a Comisiei Europene.
Sursa: unimedia.info
