Guvernare Electronică

Guvernarea electronică reprezintă modalitatea de aplicare şi utilizare a tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii în scopul de a asigura accesul la informaţie şi de a presta servicii publice în regim interactiv.â

Guvernarea electronică este un instrument ce contribuie la armonizarea relaţiilor între cetăţeni şi autorităţile publice, în baza respectului reciproc şi a colaborării interesate între stat şi cetăţeni.

Principiile guvernării electronice sunt:
  • transparenţă şi parteneriat – desfăşurarea tuturor activităţilor în mod transparent, fiind discutate în mod public, cu luarea în considerare a ideilor şi propunerilor tuturor părţilor implicate;
  • accesibilitate a informaţiei – respectarea dreptului fundamental al cetăţeanului de a avea acces la informaţiile oficiale;
  • orientare socială – realizarea măsurilor principale în cadrul implementării guvernării electronice, cu luarea în considerare a intereselor  cetăţenilor;
  • armonizarea cadrului juridic cu reglementările şi standardele internaţionale;
  • protecţie şi securitate – respectarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale ale cetăţenilor în procesul de creare, stocare, prelucrare şi transmitere a informaţiei, inclusiv protecţia datelor personale, prin metode şi mecanisme de asigurare a securităţii informaţionale;
  • prioritatea aspectelor politice, economice şi sociale asupra celor tehnice şi tehnologice;
  • principiul ”primei persoane” – obligativitatea factorilor de decizie din cadrul ministerelor, altor autorităţi administrative centrale şi autorităţilor administraţiei publice locale, instituţiilor publice şi întreprinderilor de stat de a participa activ în procesul de implementare a e-guvernării. 

Vezi de asemenea:

    UE: Indicele economiei și societății digitale 2018

    18 mai 2018



    Comisia Europeană  a publicat Indicelei economiei și societății digitale (DESI) pentru 2018. Acest instrument monitorizează performanțele statelor membre pe următoarele planuri: conectivitatea digitală, competențele digitale, activitatea online, digitalizarea întreprinderilor și serviciile publice digitale. Indicele arată că UE se digitalizează din ce în ce mai mult, dar progresele realizate sunt insuficiente pentru a permite Europei să ajungă din urmă liderii mondiali și pentru a reduce diferențele dintre statele membre. Se impune, deci, ca piața unică digitală să fie rapid finalizată, iar investițiile în economia și societatea digitală să sporească.
    Andrus Ansip, vicepreședinte pentru piața unică digitală, a declarat:„În domeniul digital se observă o evoluție, fie ea și minoră, în direcția corectă. În ansamblu, UE face progrese, dar acestea rămân insuficiente. Între timp, alte țări și regiuni din întreaga lume avansează mai rapid. De aceea, ar trebui să investim mai mult în domeniul digital și să finalizăm piața unică digitală cât mai curând posibil: ca să stimulăm performanțele digitale ale Europei, ca să oferim conectivitate și servicii publice online de cea mai înaltă calitate și ca să avem un sector al comerțului electronic înfloritor.”

    Indicele economiei și societății digitale (DESI), calculat anual, are drept scop măsurarea progreselor realizate de statele membre ale UE în direcția unei economii și a unei societăți digitale. Acesta ajută țările din UE să identifice sectoarele care necesită investiții și măsuri prioritare. În plus, DESI constituie un instrument esențial pentru analiza evoluțiilor din domeniul digital în cadrul semestrului european, care le permite țărilor din UE să poarte dezbateri pe marginea planurilor bugetare și economice naționale și să monitorizeze progresele în anumite momente din cursul unui an.
    În acest an, sunt publicate concomitent, sub denumirea DESI, atât indicele DESI propriu-zis, cât și o analiză mai detaliată a politicilor digitale naționale, care oferă o imagine de ansamblu asupra progreselor și a punerii în aplicare a politicilor de către statele membre (denumită anterior Raportul privind progresele înregistrate în sectorul digital din Europa). La aceste rapoarte este anexat un capitol mai detaliat consacrat sectorului telecomunicațiilor din fiecare stat membru. Pentru ca rezultatele statelor membre să poată fi comparate cu mai mare ușurință, DESI cuprinde, de asemenea, analize comparative între țări în următoarele domenii: conectivitatea, competențele, utilizarea internetului, adoptarea tehnologiei digitale de către întreprinderi, serviciile publice digitale, investițiile în cercetare și dezvoltare și în inovare consacrate tehnologiei informației și comunicațiilor și utilizarea de către statele membre a fondurilor disponibile pentru cercetare și inovare în cadrul programului Orizont 2020.

    Din ce în ce mai mulți europeni utilizează internetul pentru a comunica
    Cea mai mare creștere a utilizării serviciilor de internet se referă la apelurile telefonice sau video: aproape jumătate dintre europeni (46 %) utilizează internetul pentru a efectua apeluri telefonice, ceea ce reprezintă o creștere de aproape 20 % față de anul anterior și de peste 40 % față de anul 2013. Alți indicatori arată că, în prezent, 81 % din cetățenii europeni se conectează la internet cel puțin o dată pe săptămână (față de 79 % anul trecut).
    Pentru a spori încrederea în mediul online, la 25 mai 2018 vor intra în vigoare noi norme ale UE privind protecția datelor
     Cetățenii europeni utilizează într-o mai mare măsură serviciile publice online
    58 % dintre utilizatorii de internet își depun online formularele adresate administrației publice (52 % în 2013).
    • 18 % dintre cetățeni apelează la servicii de sănătate online.
    În aprilie 2018, Comisia a adoptat inițiative referitoare la reutilizarea informațiilor din sectorul public și la e-sănătate, care vor îmbunătăți semnificativ serviciile publice online transfrontaliere în UE.

    Întrebări și răspunsuri
    Profiluri de țară
    Fișă informativă: O piață unică digitală care aduce beneficii tuturor europenilor
    Fișă informativă: Economia datelor pentru toți europenii
    Crearea unei piețe unice digitale - acțiunile întreprinse de Comisia Europeană începând din 2015
    Materiale video
    #DESIEU

    Ziua Digitală 2018


    În ultimul an, s-au realizat progrese majore în ceea ce privește piața unică digitală. Eliminarea tarifelor de roaming și portabilitatea conținutului online fac de acum parte din viața cetățenilor europeni. Norme mai stricte privind protecția datelor cu caracter personal și primele norme la nivelul UE privind securitatea cibernetică vor deveni realitate în mai 2018.

    Pentru numeroase propuneri, se așteaptă încă să se ajungă la un acord. Europa ar trebui să avanseze și, pe baza pieței unice digitale, să sporească investițiile și să promoveze cooperarea într-o serie de domenii-cheie, precum inteligența artificială, tehnologia blockchain, serviciile de e-sănătate și inovarea.

    Domnul Andrus Ansip, vicepreședinte pentru piața unică digitală, a declarat: „Europenii încep să resimtă concret beneficiile pieței unice digitale. Ei pot acum să se bucure de serviciile lor preferate de muzică și film în streaming atunci când călătoresc în străinătate, fără tarife de roaming. În curând, geoblocarea atunci când facem cumpărături online nu va mai fi decât o amintire îndepărtată. Datele noastre personale vor fi mai bine protejate începând din 25 mai. Ediția din acest an a Zilei Digitale este momentul cel mai potrivit pentru a recunoaște ceea ce am realizat până acum, dar și pentru a încuraja statele membre să avanseze rapid în privința propunerilor legislative care sunt încă în discuție. Trebuie să ne pregătim împreună viitorul digital. Unindu-ne forțele și resursele, trebuie să facem mai mult pentru a profita de oportunitățile oferite de tehnologii precum inteligența artificială și blockchain.

    Printre evenimentele marcante ale Zilei Digitale 2018 se numără o serie de declarații care vizează:
    • Unirea forțelor în domeniul inteligenței artificiale: inteligența artificială poate aduce beneficii importante societății și economiei noastre, cum ar fi servicii medicale mai bune, transporturi mai sigure și un sector industrial mai competitiv. Pentru a putea profita pe deplin de oportunitățile oferite de inteligența artificială, țările europene trebuie să colaboreze, inclusiv în ceea ce privește utilizarea celor mai înalte standarde de protecție a datelor. Comisia va adopta o comunicare privind inteligența artificială în cursul săptămânilor următoare.
    • Crearea unui parteneriat european privind tehnologiile blockchain: Comisia Europeană  va pune bazele unui Parteneriat european pentru tehnologia blockchain, menit să promoveze infrastructuri interoperabile care vor dezvolta serviciile digitale de încredere. Mai multe informații despre declarația privind tehnologia blockchain
    • Schimbul de date pentru personalizarea serviciilor medicale: nevoile cetățenilor ar trebui să fie în centrul inovării bazate pe date în domeniul asistenței medicale, iar cetățenii ar trebui să aibă un rol activ în tratamentul lor personalizat. Declarația privind e-sănătatea vizează crearea unei conexiuni de acces între bazele de date genomice existente și viitoare din întreaga Uniune Europeană, ceea ce va facilita progresele cercetării în domenii precum bolile rare, cancerul, farmacogenomica, prevenirea bolilor, afecțiunile creierului și alte afecțiuni. Cooperarea consolidată dintre statele membre va contribui la soluționarea problemelor legate de lipsa interoperabilității și de fragmentarea inițiativelor în cadrul UE, garantând totodată cele mai înalte standarde europene de protecție a datelor. Aceasta va permite, de asemenea, menținerea UE printre actorii mondiali majori din domeniul medicinii personalizate, ceea ce va încuraja contribuțiile științifice și competitivitatea industrială.
    • Încurajarea inovării cu ajutorul unui nou instrument online: radarul de inovare poate facilita punerea în legătură a inovatorilor cu persoanele care îi pot ajuta să își introducă inovațiile pe piață. Cu ocazia Zilei Digitale 2018, Comisia încurajează cooperarea pentru sprijinirea inovațiilor revoluționare în Europa. Inițiativa urmărește, de asemenea, să dezvolte și mai mult acest instrument online și să îl îmbogățească prin includerea celor mai bune proiecte naționale de inovare.
    • Coridoare de testare 5G transfrontaliere pentru a sprijini mobilitatea conectată și automatizată

      Informații suplimentare
      Transmisiunea în direct online a Zilei Digitale 2018
      Ziua Digitală 2017 organizată la Roma
      Cooperarea pentru dezvoltarea supercalculatoarelor europene
      Calendar: Piața unică digitală — acțiunile Comisiei începând cu anul 2015
      #DigitalDay18
      @DSMeu @Ansip_EU @GabrielMariya
       

    UE: Măsurile pentru combaterea eficientă a conținutului online ilegal

    Uniunea Europeană a răspuns provocării reprezentate de conținuturile online ilegale luând măsuri cu caracter atât obligatoriu, cât și facultativ în cadrul unor inițiative sectoriale și orizontale. Se conturează rezultate pozitive în urma lucrărilor în curs din cadrul dialogurilor sectoriale cu companiile. De exemplu, pe baza Codului de conduită privind combaterea discursurilor ilegale de incitare la ură în mediul online, companiile din domeniul internetului elimină în prezent, în medie, 70 % din discursurile ilegale de incitare la ură care le-au fost notificate, iar, în peste 80 % dintre aceste cazuri, eliminarea a avut loc în termen de 24 de ore. Conținutul online ilegal rămâne însă o problemă gravă care are consecințe mari asupra securității și siguranței cetățenilor și a companiilor și care subminează încrederea în economia digitală. 
    Ca urmare a concluziilor Consiliului European din iunie 2017 și pe baza diverselor dialoguri cu industria, în septembrie 2017, Comisia a oferit orientări și a definit o serie de instrumente comune pentru detectarea, eliminarea și împiedicarea reapariției conținutului ilegal care incită la ură, la violență și la terorism în mediul online într-un mod rapid și proactiv. Cu această ocazie, Comisia a indicat că ar putea fi necesare și alte măsuri pentru a scoate conținutul ilegal de pe internet, inclusiv măsuri legislative. De atunci, Comisia a tot îndemnat platformele online să își intensifice și să își accelereze cât mai curând eforturile de prevenire, detectare și eliminare a conținutului ilegal online, în special a celui legat de terorism.
      Ce este considerat conținut online ilegal?
    Ceea ce este ilegal în afara internetului este, de asemenea, ilegal pe internet. Conținutul ilegal înseamnă orice informație care nu este în conformitate cu dreptul UE sau cu dreptul intern al unui stat membru. Aceasta include
    Conținutul cu caracter terorist se referă la orice material care reprezintă infracțiuni de terorism în temeiul Directivei UE privind combaterea terorismului sau în temeiul legislațiilor naționale - inclusiv materialele produse sau care pot fi atribuite organizațiilor teroriste de pe listele UE sau ONU.

    Comisia recomandă la 1 martie 2018 un set de măsuri operaționale, secondate de măsurile de protecție necesare, care să fie luate de companii și de statele membre pentru a accelera aceste eforturi. Recomandările formulate se aplică tuturor formelor de conținut ilegal, de la conținut cu caracter terorist, incitare la ură și violență, materiale care conțin abuzuri sexuale asupra copiilor la produse contrafăcute și încălcarea drepturilor de autor.
    Recomandările se bazează pe activitățile derulate în prezent împreună cu industria în cadrul mai multor inițiative voluntare menite să asigure absența de pe internet a conținutului ilegal, consolidând acțiunile întreprinse în cadrul diferitor inițiative.

    UE: Planul de acțiune privind educația digitală



    Cum poate UE să ajute oamenii, instituțiile și sistemele de educație să se adapteze la schimbările din lumea digitală?

    Planul de acțiune privind educația digitală stabilește o serie de inițiative prin care să sprijine oamenii și organizațiile să facă față schimbărilor rapide din universul digital. Planul de acțiune se concentrează pe dezvoltarea competențelor digitale (competențe, cunoștințe și atitudini) necesare pentru a putea lucra și participa la societate în sens mai larg, pe utilizarea eficace a tehnologiei în procesul de educație și pe folosirea datelor și a previziunilor pentru a ameliora sistemele de educație. Măsurile vor include sprijinirea școlilor pentru ca acestea să aibă acces la conexiuni de mare viteză în bandă largă, folosirea mai intensă a SELFIE, un nou instrument de autoevaluare elaborat de Comisie pentru a ajuta școlile să utilizeze mai bine tehnologia destinată predării și învățării și o campanie de sensibilizare a publicului cu privire la siguranța online, la igiena cibernetică și la educația în domeniul mass-mediei.

    Cum va sprijini Comisia Europeană punerea în aplicare a planului?

    Planul de acțiune indică o serie de inițiative pe care le va implementa Comisia, în parteneriat cu statele membre și părțile interesate, până la sfârșitul anului 2020. Planul va fi implementat în contextul procesului Educație și formare profesională 2020 (ET 2020), cadrul UE pentru cooperarea dintre statele membre în materie de educație și formare. Comisia va colabora îndeaproape cu părțile interesate, inclusiv cu Grupul de lucru pentru ET 2020 referitor la competențele și aptitudinile digitale.

    Care sunt principalele priorități ale planului?

    Planul de acțiune are trei obiective-cheie:
    • o mai bună utilizare a tehnologiilor digitale pentru predare și învățare;
    • dezvoltarea competențelor digitale necesare pentru a putea trăi și lucra într-o epocă a evoluțiilor digitale rapide;
    • o educație de calitate superioară prin intermediul unei analize a datelor și a unor previziuni mai bune.
    Ce se poate face pentru ca tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) și subiectele STIM să devină atrăgătoare pentru fete?

    Reiese din studii că interesul pentru studii și cariere în domeniul STIM (științe, tehnologie, inginerie și matematică ) al elevelor scade adeseori până la vârsta de 15 ani. Fetele ar dori să aibă mai multe modele de sex feminin în domeniul STIM și să poată beneficia de mai multă experiență practică în ceea ce privește subiectele STIM. În planul de acțiune, Comisia se angajează să colaboreze cu sectorul, cu ONG-uri și cu sistemele de educație pentru a se asigura că elevele stăpânesc competențele digitale și au la dispoziție modelele și mentorii pozitivi de care au nevoie pentru a contribui la asigurarea participării în egală măsură la studiile și carierele din domeniul STIM.
    Comisia va încuraja organizarea unui număr mai mare de cursuri de programare pentru fete în contextul inițiativei Săptămâna UE a programării. Comisia va colabora și cu Coaliția pentru competențe și locuri de muncă în sectorul digital și cu alte organizații din Europa pentru a promova activități prin care fetele și femeile să fie încurajate să își dezvolte competențele digitale. Comisia va recurge la conlucrarea cu întreprinderile și societatea civilă în scopul de a elimina stereotipurile și de a se asigura că fetele sunt mai bine informate în legătură cu posibilitățile de a găsi locuri de muncă în sectorul TIC. Comisia va porni de asemenea de la inițiative de succes promovate de Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT), de exemplu ateliere destinate elevilor din învățământul secundar.
    Cum va ajuta Comisia Europeană la modernizarea benzii largi de mare viteză în școli?
    Există o diferență clară între țările UE în privința domeniului digital: în unele state, școlile sunt deja conectate la banda largă de mare viteză, iar în altele, școlile înregistrează deficiențe la acest capitol. Una dintre cauzele pentru care școlile nu sunt conectate este că o serie de școli și autorități locale nu sunt la curent cu opțiunile disponibile legate de serviciile de bandă largă, nici cu sursele posibile de sprijin și finanțare. Comisia Europeană va depune eforturi pentru ca acest lucru să se schimbe, de exemplu, prin Rețeaua UE a birourilor cu competențe în materie de bandă largă, recent înființată.
    În plus, Comisia va analiza modalitățile în care poate sprijini conectivitatea de mare viteză în școli, și anume printr-un sistem de servicii publice gratuite axat pe zonele dezavantajate.

    De ce propune Comisia un cadru pentru calificările certificate digital? 

    Tehnologiile digitale oferă modalități noi de sporire a credibilității și transparenței calificărilor și de protecție împotriva falsificării documentelor. Calificările digitale sunt mai mobile decât certificatele „pe suport de hârtie” și pot fi stocate pe mai multe servere sau în mai multe instituții. Acestea pot include metadate cuprinzătoare, pot fi mai ușor de afișat în CV-uri, pe platforme de comunicare socială și pe pagini web personale și pot fi văzute de părțile interesate.
    Crearea unui Spațiu european al învățământului înseamnă că și calificări obținute de la prestatori de mici dimensiuni sunt recunoscute și pot fi fiabile, în special într-un context transfrontalier. Un cadru pentru calificări semnate digital va permite o mai mare coerență și va oferi sprijin pentru asigurarea calității, va spori transferabilitatea și comparabilitatea și va veni în sprijinul mobilității, al cooperării și al realizării de schimburi.

    Cum va promova Comisia Europeană programarea?

    Obiectivul Comisiei este de implica, până în 2020, cel puțin jumătate din școli în Săptămâna UE a programării. Săptămâna UE a programării este o acțiune dinamică la nivel local care urmărește să aducă programarea și alfabetizarea digitală în atenția tuturor europenilor într-un mod distractiv și antrenant, lăsându-i pe participanți să facă cunoștință cu programarea, hardware-ul, imprimarea 3D, roboții, etc.
    Deoarece acest lucru se face prin intermediul școlilor, poate implica toți tinerii, fete și băieți în egală măsură. Totodată, întrucât cadrele didactice pot explora programarea în diverse domenii împreună cu elevii lor, acestea își îmbunătățesc competențele cu privire la utilizarea programării ca instrument pentru predarea competențelor digitale.
    Pentru a promova și mai mult programarea, Comisia va colabora cu ambasadorii Săptămânii UE a programării, cu statele membre, cu rețeaua eTwinning, cu Coaliția pentru competențe și locuri de muncă în sectorul digital, cu campionii digitali și cu alte organisme și organizații interesate.

    Cu ce riscuri se confruntă elevii când folosesc tehnologiile și ce poate face UE pentru a-i proteja și a le oferi toate instrumentele de care au nevoie?

    În această lume tot mai conectată, riscurile includ vulnerabilitatea datelor personale, amenințările la adresa securității cibernetice și frauda, știrile false, hărțuirea online și radicalizarea violentă. Trebuie abordate toate aspectele siguranței online și ale igienei cibernetice, iar oamenii trebuie să înțeleagă, de exemplu, cum trebuie să își gestioneze prezența online, să își țină conturile, informațiile și dispozitivele în siguranță.
    Este esențial să se stimuleze gândirea critică și să se sporească gradul de educație în domeniul mass-mediei ale copiilor și tinerilor. Tehnologiile digitale vor continua să se integreze în viețile noastre fizice și mentale și cetățenii din toate generațiile trebuie să stăpânească competențele digitale, să poată profita de posibilitățile puse la dispoziție de tehnologia digitală și totodată să fie conștienți de riscurile implicate de digitalizare și să se protejeze de acestea.
    UE va promova activitățile educative și de sporire a gradului de conștientizare care urmăresc să le ofere tuturor cetățenilor UE toate instrumentele necesare pentru ca aceștia să devină utilizatori activi, responsabili și critici ai tehnologiilor și care să fie în siguranță atunci când le folosesc. O astfel de acțiune va fi lansarea unei campanii la nivelul întregii UE pe tema igienei cibernetice, a educației în domeniul mass-mediei și al platformelor de comunicare socială și a unor modalități eficace de a aborda riscurile prezente online precum hărțuirea online, știrile false sau conținutul deranjant. Campania va include toate părțile interesate relevante și îi va avea ca public-țintă pe copii, pe tineri, pe părinți și pe educatori. Mai mult, acțiunea îi va sprijini pe educatorii din toată Europa să înțeleagă și să predea securitatea cibernetică prin crearea și predarea de cursuri online și față în față pentru profesori.




    Mai mult

     

    Piața unică digitală UE: Eliminarea geoblocării nejustificate

    20.11.2017

    Parlamentul European, Consiliul și Comisia și-au onorat angajamentele asumate în cadrul reuniunii la nivel înalt pe teme digitale care a avut loc în luna septembrie la Tallinn, punând capăt geoblocării nejustificate, unul dintre dosarele prioritare ale UE pentru 2017

    Eliminarea geoblocării nejustificate reprezintă un pas important pentru consumatori și pentru crearea unei veritabile piețe unice digitale care să funcționeze pentru toți. Pe lângă eliminarea tarifelor de roaming și portabilitatea, cetățenii UE vor beneficia și de posibilitatea de a achiziționa online mobilier nou, de a rezerva camere de hotel sau de a-și utiliza cardul de credit peste granițe, la fel ca acasă.” 

    Pentru cetățeni, acest lucru înseamnă că vor putea să folosească internetul pentru a cumpăra aparate electrice noi, a închiria o mașină sau a-și achiziționa bilete la concerte peste granițe, în aceleași condiții ca și în țara lor de origine. Noile norme vor garanta faptul că cetățenii nu se vor mai confrunta cu obstacole precum solicitarea de a plăti cu o carte de debit sau de credit emisă în altă țară. Pentru întreprinderi, acestea vor aduce o mai mare certitudine juridică în ceea ce privește desfășurarea activităților la nivel transfrontalier

    Noile norme stabilesc trei situații specifice în care să poată fi exclusă de la bun început orice justificare și orice criteriu obiectiv care ar permite aplicarea unui tratament diferit clienților din state membre diferite ale UE.
    Acestea sunt:
    · Vânzarea de bunuri fără livrare fizică. Exemplu: un client din Belgia dorește să cumpere un frigider și găsește cea mai bună ofertă pe un site german. Clientul va avea dreptul să comande produsul și să îl colecteze la sediul comerciantului sau să organizeze el însuși livrarea la domiciliul său.
    · Vânzarea de servicii prestate pe cale electronică. Exemplu: o consumatoare bulgară dorește să cumpere servicii de găzduire pentru site-ul său de la o întreprindere spaniolă. Aceasta va avea acum acces la serviciu, se va putea înregistra și va putea achiziționa serviciul respectiv fără a plăti comisioane suplimentare față de un consumator spaniol.
    · Vânzarea de servicii prestate într-un loc fizic anume. Exemplu: o familie din Italia poate cumpăra direct bilete la un parc de distracții din Franța, fără a fi redirecționată către un site din Italia.

    Regulamentul nu impune obligația de a vinde și nu armonizează prețurile. Acesta abordează, în schimb, discriminarea în ceea ce privește accesul la bunuri și servicii în cazurile în care o astfel de discriminare nu poate fi justificată obiectiv (de exemplu, prin obligațiile în materie de TVA sau prin existența unor cerințe juridice diferite).
    Noile norme vor intra în vigoare direct, la nouă luni de la publicarea lor în Jurnalul Oficial al UE, pentru a permite în special micilor comercianți să se adapteze la acestea.

    Consolidarea capacității UE în materie de securitate cibernetică

    La data de 13 septembrie 2017 în discursul său anual privind starea Uniunii, președintele Jean-Claude Juncker a declarat: „În ultimii trei ani, am făcut progrese în ceea ce privește protejarea siguranței cetățenilor europeni în mediul online. [D]ar Europa tot nu este bine echipată în ceea ce privește atacurile cibernetice. Acesta este motivul pentru care, astăzi, Comisia propune noi instrumente, inclusiv o Agenție Europeană pentru Securitate Cibernetică, care să ne ajute să ne apărăm împotriva unor astfel de atacuri.”
    Europenii au mare încredere în tehnologiile digitale. Acestea le oferă cetățenilor noi oportunități de a se conecta, facilitează difuzarea de informații și constituie coloana vertebrală a economiei Europei. Cu toate acestea, au adus cu ele și noi riscuri, după cum o demonstrează creșterea numărului de tentative de furt de date, de fraudă sau chiar de destabilizare a guvernelor, de către actori statali și nestatali. Anul trecut au avut loc zilnic peste 4 000 de atacuri de șantaj digital (ransomware) și 80 % dintre întreprinderile europene s-au confruntat cu cel puțin un incident legat de securitatea cibernetică. Numai în ultimii patru ani impactul economic al criminalității cibernetice a crescut de cinci ori.
    Pentru a echipa Europa cu instrumentele care să-i permită să facă față atacurilor cibernetice, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant propun un set amplu de măsuri de consolidare a securității cibernetice în UE. Printre acestea se numără  o propunere privind instituirea unei Agenții a UE pentru Securitate Cibernetică, care va ajuta statele membre să facă față atacurilor cibernetice, precum și un nou sistem european de certificare, care va asigura faptul că utilizarea produselor și serviciilor din mediul digital este sigură.

    Mai mult