Interviu cu Stela Mocan, director executiv al Centrului
e-Guvernare din Republica Moldova, și Iurie Țurcanu, director adjunct al
aceleași entităț
AGERPRES: Din 2009 și până acum, deci într-un interval relativ
scurt de timp, ați implementat foarte multe servicii de e-Guvernare, în
comparație cu alte țări din regiune. Cum s-a reușit acest lucru?
STELA MOCAN: În cazul nostru cred a fost vorba de o aliniere a mai multor factori într-un context favorabil. În primul rând, am avut leadership-ul primului ministru din acea perioadă, care și-a asumat această agendă de e-Guvernare și Centrul de e-Guvernare. Centrul este creat ca parte a cancelariei Guvenului, deci nu suntem cumva cooptați într-un minister anume. Suntem destul de sus poziționați în ierarhia Guvernului, care ne-a permis să participăm la definirea priorităților de reformă, să putem utiliza acest leadership politic pentru a promova anumite proiecte prioritare, să putem alinia prioritățile sectoriale și să putem colabora mai simplu cu ministerele în implementarea acestor proiecte prioritare. Am avut parte de suportul donatorilor, dar și de cel al Băncii Mondiale, care ne-a oferit un pachet financiar în valoare de 20 de milioane de dolari, necesar să nu găsim o scuză că nu avem bani pentru a investi în IT. Este vorba despre un credit pe cinci ani, din care noi am folosit în această etapă în jur de opt milioane de dolari. De asemenea, am avut asistență pro bono din partea Guvernului din Singapore care, în 2010, ne-a asistat cu trei consultanți. Aceștia au stat în Republica Moldova și ne-au ajutat să definim prioritățile. Cu ei am proiectat portalul serviciilor publice, denumit servicii.gov.md. La ora actuală, pe portal sunt indicate circa 91 de servicii publice oferite în format electronic dintr-un total de 587.
IURIE ȚURCANU: O bună parte din totalul de 587 de
servicii nu pot fi digitalizate. Câteodată avem niște servicii foarte
stranii, gen servicii hoteliere oferite de Brigada de Intervenție
Specială SCUT. Într-un final ar trebui să ajungem la un număr de 230-250
de servicii digitale.
AGERPRES: Care ar fi orizontul de timp în care cele 250 de servicii ar urma să fie operaționale? STELA MOCAN: Obiectivul nostru, setat de Guvern în 2010-2011, este ca, până în 2020, acele servicii publice să poată fi oferite online. Noi spunem că vrem să încurajăm cetățenii și business-ul să utilizeze și să tranzacționeze cu Guvernul pe online, dar unul dintre cei mai mari consumatori de resurse și de hârtie este însăși Guvernul. Deci, nu vom putea avea e-Guvernare dacă business-ul și cetățenii vor fi pe online, iar Guvernul va continua să funcționeze în mod tradițional. În prezent, putem spune că nu avem niciun impediment la nivel guvernamental să nu utilizăm tehnologiile moderne pentru a ne crește nivelul de eficiență, performanță, dar și de calitate în prestația serviciilor publice. Digital, suntem echipați cu ce e mai bun. Toate proiectele noastre sunt împachetate, instituționalizate prin Hotărâri de Guvern. Ne rămâne doar să avansăm pe segmentul de diminuare a poverii operaționale. De ce o hârtie trebuie să circule prin 10 birouri ca să ia semnături ? ...
...AGERPRES: Care au fost efectele în piață după implementarea primelor servicii de e-Guvernare?
STELA MOCAN: Sunt mai puțini oameni care stau la coadă să-și plătească impozitele sau taxele. Zilele trecute am prezentat public rezultatele sondajului național de opinie publică, realizat de noi pentru al treilea an consecutiv, pentru a măsura percepția cetățenilor față de interacțiunea pe online cu serviciile electronice. De exemplu, serviciul e-Cazier judiciar a înregistrat o rată de adopție de 98%. La aplicarea online pentru e-Licență avem rată de adopție mai mare de 65%, datorită faptului că, atunci când vine cetățeanul la Camera de licențiere și vrea să depună dosarul pe hârtie, funcționarul public îl asistă să depună online. Pe partea de plăți electronice, ultimele date arată o rată de adopție în creștere și datorită lansării unei aplicații mobile, denumită e-Trafic. Dacă ați încălcat limita de viteză și v-a înregistrat camera de supraveghere din trafic, sunteți imediat atenționat prin SMS și poți achita amenda prin M-Pay. Totodată, la factura fiscală electronică rezultatele arată că, de la data lansării, în 7 februarie 2014, și până în septembrie 2014, exista o rată de adopție de doar 7.000 de facturi plătite în acest fel. Aproape instantaneu, după ce instituțiile publice au fost mandatate să plătească facturile fiscale în format electronic, până la finele lunii septembrie rata de adopție a crescut la peste 200.000 de facturi. Deci, vorbim de peste un miliard de lei care a trecut prin sistemul electronic.
...AGERPRES: Care sunt obiectivele Centrului e-Guvernare pentru anul 2015?
IURIE ȚURCANU: Avem câteva direcții strategice pentru anii următori. În primul rând, trebuie să mai stabilizăm o parte dintre platformele pe care, recent, le-am construit, în special platforma de schimb de date. Vorbim despre faptul că, la un moment dat, cetățeanul nu va mai trebui să ducă dosare întregi de acte de la o instituție la alta, cu informații pe care statul oricum le are. E important ca instituțiile publice să-și schimbe între ele informațiile de care au nevoie. Ulterior, ne gândim și la implementarea unui ghișeu unic.
STELA MOCAN: Vrem să mai implementăm câteva platforme
care vizează mai multe autorități publice, cum este platforma de
e-Raportare. De asemenea, vrem să aplicăm în Republica Moldova
principiul 'Digital by default', adică tot ce poate fi oferit online să
fie oferit online, dar numai după ce se trece prin optimizare. Avem în
plan o platformă modernă de e-Achiziții. De asemenea, avem în plan
lansarea, în vara acestui an, a serviciului e-Autorizații în transport
internațional și intern. Un alt proiect important pentru noi este
lansarea Registrului Digital Agricol, care trebuie să devină acel
'warehouse' de date agricole foarte importante pentru fermieri. Acest
Registru Agricol se pretează la exporturi. Știți că avem acest embargo
impus de Rusia, iar pentru a exporta în Uniunea Europeană ar trebui să
ne raportăm la niște standarde de calitate pentru produsele noastre.
Alte două priorități pe care vrem să le implementăm împreună cu sectorul
privat se referă la Mobile First, pentru că avem o generație care
consumă internet pe diverse terminale. Ne mai gândim, totodată, la
Datele Geo-Spațiale. Vrem să mai implementăm conceptul de Smart IT
Investment, adică să nu cumpărăm orice tehnologie.
