UE creează premisele pentru o conectivitate la internet extinsă și îmbunătățită

Starea Uniunii 2016: Comisia creează premisele pentru o conectivitate la internet extinsă și îmbunătățită pentru toți cetățenii și toate întreprinderile

Strasbourg, 14 septembrie 2016

„Avem nevoie să fim conectați. Economia noastră are nevoie de asta. Oamenii au nevoie de asta. De aceea, trebuie să investim acum în această conectivitate.” – președintele Juncker, Starea Uniunii 2016
Cu ocazia discursului pronunțat de președintele Juncker cu privire la starea Uniunii în 2016, Comisia a propus astăzi o revizuire ambițioasă a normelor UE în domeniul telecomunicațiilor, prezentând noi inițiative menite să răspundă exigențelor tot mai mari în materie de conectivitate ale europenilor și să impulsioneze competitivitatea Europei. Aceste propuneri vor încuraja realizarea de investiții în rețelele de foarte mare capacitate și vor accelera accesul larg al europenilor la conexiuni fără fir (Wi-Fi).

Fie că sunt la birou, acasă sau în deplasare, europenii vor o conexiune la internet rapidă și fiabilă. Importanța încurajării investițiilor în rețelele de foarte mare capacitate este tot mai mare pentru educație, sănătate, industria prelucrătoare sau transporturi. Pentru a face față acestor provocări și a pregăti viitorul digital al Europei, Comisia a prezentat astăzi trei obiective strategice în materie de conectivitate pentru 2025:

  • 1. toți factorii socioeconomici principali, de exemplu, școlile, universitățile, centrele de cercetare, nodurile de transport, toți furnizorii de servicii publice, cum ar fi spitalele și administrațiile, sau întreprinderile care se bazează în activitatea lor pe tehnologiile digitale ar trebui să aibă acces la conexiuni cu o viteză în gigabiți extrem de mare (în măsură să le permită utilizatorilor să descarce/încarce 1 gigabit de date pe secundă);
  • 2. toate gospodăriile europene, atât din mediul rural, cât și din mediul urban, ar trebui să aibă acces la conexiuni la internet cu o viteză de descărcare de cel puțin 100 Mbps, care să permită tranziția la Gbps;
  • 3. toate zonele urbane, precum și principalele căi rutiere și ferate ar trebui să aibă o acoperire 5G neîntreruptă, 5G fiind a cincea generație de sisteme de comunicații fără fir. Ca obiectiv intermediar, până în 2020 conexiunile 5G ar trebui să fie disponibile în rețelele comerciale în cel puțin un oraș important din fiecare stat membru al UE.
Aceste obiective nu pot fi realizate decât cu investiții masive. De aceea, Comisia a propus un nou cod european al comunicațiilor electronice, care include norme orientate spre viitor și simplificate care fac mai atractivă pentru întreprinderi realizarea de investiții în infrastructuri noi, de înaltă calitate, pe tot cuprinsul UE, atât pe plan local, cât și în afara frontierelor naționale. Investițiile pe care le-ar atrage noul cadru ar putea duce la creșterea PIB-ului UE cu 910 miliarde € și ar crea 1,3 milioane de noi locuri de muncă în următorii zece ani (până în 2025). Pe lângă acest cod, Comisia a prezentat și un plan de acțiune pentru implementarea 5G pe tot teritoriul UE începând cu anul 2018, ceea ce ar putea însemna crearea a 2 milioane de locuri de muncă în UE. O altă inițiativă-cheie din pachetul de măsuri legislative referitoare la conectivitate prezentat astăzi, WIFI4EU, vizează sprijinirea comunităților europene în vederea punerii la dispoziție de puncte de acces la internet fără fir gratuite pentru toți cetățenii (informații suplimentare aici).
Andrus Ansip, vicepreședintele pentru piața unică digitală, a declarat: „Fără rețele de comunicații de cel mai înalt nivel, nu va exista o piață unică digitală. Avem nevoie de conexiuni la internet la prețuri accesibile și disponibile de oriunde. Pentru aceasta, politicile de gestionare a spectrului trebuie să fie mai bine coordonate în întreaga UE. O concurență mai mare și o integrare sporită a pieței europene ne vor permite să realizăm aceste obiective, având în vedere și condițiile favorabile create de noul cod al comunicațiilor.” 

Günther H. Oettinger, comisarul pentru economie digitală și societate digitală, a declarat: „Conectivitatea este una dintre condițiile prealabile cheie pentru viitorul digital al Europei: nici internetul obiectelor, nici digitalizarea industriei, nici tehnologia cloud, nici big data nu ar fi posibile fără conexiuni sigure și omniprezente, care să ofere parametri de viteză și calitate optimi. Europa are ambiția de a fi printre deschizătorii de drumuri în ceea ce privește implementarea tehnologiei 5G. Este timpul să trecem la o societate a gigabiților și să ne asigurăm că toți europenii, fie că locuiesc la sat sau la oraș, pot avea acces la o conexiune la internet de calitate.”

Un nou cod al comunicațiilor electronice care să contribuie la dezvoltarea rețelelor viitoare

Se estimează că, pentru a ne atinge obiectivele în materie de conectivitate, vom avea nevoie în următorii zece ani de investiții în valoare de 500 de miliarde €. Această sumă va trebui să provină în cea mai mare parte din surse private. Însă, având în vedere tendințele actuale în materie de investiții, este probabil să avem un deficit investițional de 155 de miliarde €.

Pentru a face față acestei provocări investiționale, Comisia propune o modernizare a actualelor norme ale UE în domeniul telecomunicațiilor, care au fost actualizate ultima dată în 2009. Codul va încuraja concurența, care va stimula investițiile și va consolida piața internă și drepturile consumatorilor.
Noul Cod european al comunicațiilor prezentat astăzi propune:
  • o concurență sporită și o mai mare previzibilitate a investițiilor: indiferent de sectorul în care își desfășoară activitatea, investitorii au nevoie de certitudini pe termen lung. Aceasta înseamnă un mediu de reglementare stabil, care reduce divergențele dintre practicile de reglementare din UE. Codul va aplica o reglementare a pieței numai dacă interesul utilizatorilor finali o va cere și dacă acordurile comerciale dintre operatori nu vor conduce la o situație concurențială. Noul cod reduce în mod substanțial gradul de reglementare în cazul operatorilor concurenți care investesc împreună în rețele de foarte mare capacitate și facilitează participarea întreprinderilor mai mici la proiectele de investiții datorită punerii în comun a costurilor, depășirii barierelor de scară etc. Noile norme aduc mai multă previzibilitate în ceea ce privește investițiile pentru „primii intrați pe piață”, care își asumă riscul de a investi în rețelele respective în zone mai puțin profitabile, cum ar fi zonele rurale. Odată cu noul cod, miza nu mai este doar concurența pentru accesul la rețele, ci și concurența în materie de investiții în aceste rețele (a se vedea secțiunea de Întrebări și răspunsuri pentru mai multe detalii);
  • o mai bună utilizare a frecvențelor radio: reducerea divergențelor dintre practicile de reglementare din UE este deosebit de importantă în domeniul spectrului de frecvențe radio, care este materia primă esențială a comunicațiilor fără fir. Codul propune durate de licență lungi, precum și cerințe mai stricte, care să permită o utilizare eficace și eficientă a spectrului. Codul propune, de asemenea, coordonarea unor parametri de bază, cum ar fi calendarul alocărilor pentru a asigura eliberarea la timp a spectrului pentru piața UE și o mai mare convergență a politicilor de gestionare a spectrului în întreaga UE, cu scopul de a oferi o acoperire fără fir completă în întreaga UE;
  • o protecție sporită a consumatorilor, în domeniile în care normele generale de protecție a consumatorilor nu abordează necesitățile sectoriale specifice. Normele actualizate permit schimbarea mai ușoară a furnizorului în cazul abonării la pachete de servicii (care includ internet, telefonie, televiziune, telefonie mobilă etc.) și garantează faptul că grupurile vulnerabile (cum ar fi persoanele în vârstă, persoanele cu handicap și cei care primesc asistență socială) au dreptul să beneficieze de contracte de furnizare de servicii de internet la prețuri accesibile;
  • un mediu online mai sigur pentru utilizatori și norme mai echitabile pentru toate părțile implicate: anumite norme au fost extinse pentru a include și noile întreprinderi online care oferă servicii echivalente cu cele ale operatorilor tradiționali, pentru a se garanta faptul că li se aplică cerințele de securitate (respectiv că rețelele și serverele sunt sigure). Normele prevăd totodată posibilitatea ca utilizatorii să poată apela în viitor numărul de urgență european 112 prin intermediul acestor servicii online. Acest lucru nu va implica niciun cost suplimentar pentru utilizatori.
În cadrul propunerilor legislative de astăzi, Comisia sugerează, de asemenea, întărirea rolului autorităților naționale de reglementare, precum și al Agenției OAREC pentru a se asigura aplicarea coerentă și previzibilă a normelor în întreaga piață unică digitală, limitându-se astfel fragmentarea actuală și inconsecvențele.

WiFi4EU

Comisia a propus astăzi o nouă inițiativă menită să ofere tuturor autorităților locale interesate posibilitatea de a pune la dispoziția cetățenilor conexiuni fără fir gratuite, de exemplu, în interiorul și în proximitatea clădirilor publice, a centrelor medicale, a parcurilor sau a scuarurilor. Cu un buget inițial de 120 de milioane €, prin acest nou program public de bonuri valorice s-ar putea furniza conectivitate la internet în mii de spații publice, generându-se astfel între 40 și 50 de milioane de conexiuni fără fir pe zi. Fondurile necesare pentru instalarea punctelor locale de acces la internet fără fir ar trebui să fie disponibile curând, după adoptarea programului de către Parlamentul European și statele membre. Până în 2020, cel puțin între 6 000 și 8 000 de comunități locale ar trebui să beneficieze de pe urma acestui nou proiect. Astfel cum se prevede în Directiva privind comerțul electronic, autoritățile locale care pun la dispoziția cetățenilor aceste servicii nu răspund pentru conținutul transmis.

Un plan de acțiune pentru implementarea tehnologiei 5G

Comisia a prezentat tot astăzi un plan de acțiune privind tehnologiile 5G, care prevede un calendar comun la nivelul UE pentru lansarea comercială coordonată, în 2020, a serviciilor 5G, precum și colaborarea cu statele membre și cu părțile interesate din sector pentru a identifica și a aloca benzi de spectru radio pentru tehnologiile 5G, pentru a organiza teste 5G paneuropene începând din 2018, pentru a promova standarde 5G globale comune și a încuraja adoptarea de foi de parcurs naționale pentru implementarea rețelelor bazate pe tehnologia 5G în toate statele membre ale UE.
Comisia și investitorii în sectorul telecomunicațiilor au, de asemenea, în vedere să ofere capital de risc întreprinderilor nou-înființate care dezvoltă soluții 5G pentru aplicații și servicii inovatoare transsectoriale. Aceste fonduri ar putea fi puse la dispoziție prin intermediul unui mecanism specializat de finanțare de risc, care ar ajuta societățile respective să comercializeze noi servicii, de exemplu în domeniul conducerii automate a autovehiculelor, al livrării bunurilor cu ajutorul dronelor sau al realității virtuale în contextul colaborării profesionale specifice.

Context

Întreprinderile, fie ele întreprinderi nou-înființate sau mari companii, se bazează într-o măsură tot mai mare pe internet pentru a-și desfășura activitatea, a crea și a se extinde. În cursa mondială pentru crearea de întreprinderi de înaltă tehnologie și modernizarea celor tradiționale, este indispensabilă o conectivitate la internet de cel mai înalt nivel. Succesul comerțului electronic, al internetului obiectelor, fiabilitatea aplicațiilor de e-guvernare și e-sănătate, experiența utilizatorului de conținut audio și video în cadrul jocurilor online sau al vizionării de material audiovizual în flux continuu, toate acestea și nu numai depind de investițiile pe care le vom realiza în conectivitatea viitoare. Va fi nevoie de o acoperire în bandă largă de o calitate mai bună pentru a avea garanția că mai mulți utilizatori pot utiliza serviciile online din aceeași locație - de exemplu în aeroporturi sau pe stadioane, în parcurile de afaceri și în sediile administrațiilor publice, și pentru a putea conecta miliarde de obiecte, de la automobile la aparatele de uz casnic. Această tehnologie poate, de asemenea, să le ofere copiilor noi modalități de învățare în școli, cu ajutorul realității virtuale, și le poate permite medicilor să efectueze operații de la distanță.

În 2015, 71 % din gospodăriile europene - însă numai 28 % din gospodăriile din zonele rurale - aveau acces la o conexiune fixă rapidă la internet (cu o viteză de descărcare de cel puțin 30 Mbps), iar în ceea ce privește acoperirea rețelelor mobile 4G, media la nivelul UE este de 86 %, în timp ce în zonele rurale, de numai 36 % (sursa). Aceasta nu este îndeajuns pentru a răspunde exigențelor tot mai mari în materie de viteză, calitate și fiabilitate a infrastructurii care sunt necesare pentru dezvoltarea pieței unice digitale.

Pornind de la obiectivele stabilite deja de UE pentru 2020 în ceea ce privește serviciile în bandă largă, Comisia conturează astăzi viziunea unei societăți europene a gigabiților, în care disponibilitatea și penetrarea pe piață a rețelelor de foarte mare capacitate permit atât utilizarea pe scară largă, cât și dezvoltarea de produse, servicii și aplicații în cadrul pieței unice digitale.
Progrese în direcția pieței unice digitale

Inițiativele în materie de conectivitate prezentate astăzi alături de noile norme ale UE privind drepturile de autor (comunicat de presă – conferința de presă la ora 15.15 CET) fac parte din strategia UE de creare a unei piețe unice digitale. Comisia a prezentat 16 inițiative (comunicat de presă) și sunt toate indiciile că va putea să asigure transpunerea lor în realitate până la sfârșitul acestui an.
Comisia contează pe susținerea Parlamentului European și a Consiliului cu privire la obiectivele ambițioase prezentate și la adoptarea acestor propuneri legislative cât mai curând posibil, astfel încât cetățenii europeni să poată beneficia pe deplin de oportunitățile oferite de mediul digital.

Informații suplimentare

Publicat de
Etichete: , , ,